Mamografia, pas cu pas: cum se face, cât doare și ce înseamnă rezultatul

Multe femei îmi mărturisesc că au amânat mamografia nu pentru că nu știau că trebuie s-o facă, ci pentru că se temeau de ea: de durere, de radiații, de ce ar putea afla. Frica de necunoscut este, aproape întotdeauna, mai mare decât investigația propriu-zisă. Așa că am scris acest ghid ca să nu mai fie nimic necunoscut.

Înainte de mamografie

Dacă încă ai menstruație, programează mamografia, ideal, în prima săptămână sau în primele zece zile după ce se termină. Atunci sânii sunt cel mai puțin sensibili, iar compresia este mai ușor de tolerat.

În ziua investigației, nu folosi deodorant, antiperspirant, pudră sau cremă pe sâni și la axile. Multe dintre aceste produse conțin particule metalice, de exemplu de aluminiu, care pe mamografie pot arăta exact ca microcalcificările și pot duce la o rechemare inutilă.

Poartă, dacă poți, o ținută din două piese, ca să dezbraci doar partea de sus. Și, foarte important, ia cu tine investigațiile anterioare (mamografii, ecografii, RMN-uri), inclusiv imaginile, pe CD sau în format digital, nu doar rezultatul scris. Compararea cu imaginile vechi este una dintre cele mai valoroase informații pentru radiolog.

Spune-i tehnicianului sau medicului dacă ai implanturi mamare, dacă ai avut operații sau biopsii la sân, dacă alăptezi sau dacă există posibilitatea să fii însărcinată.

În timpul mamografiei

Investigația propriu-zisă durează, de obicei, mai puțin de un sfert de oră. Pentru fiecare sân se fac, în mod obișnuit, două imagini: una de sus în jos, numită cranio-caudală, și una oblică, numită medio-laterală oblică, care cuprinde și partea dinspre axilă.

Pentru fiecare imagine, sânul este așezat pe un suport și comprimat ușor cu o placă transparentă, timp de câteva secunde. Compresia nu este un moft al aparatului: ea întinde țesutul ca să nu se suprapună structurile, face imaginea mai clară și permite folosirea unei doze mai mici de radiații.

Cât doare? Răspunsul diferă mult de la o femeie la alta. Pentru unele este doar o presiune neplăcută, pentru altele, câteva secunde de durere. Ajută să respiri lent, să-ți relaxezi umerii și să spui când ceva te doare prea tare; tehnicianul poate ajusta poziția. Anxietatea crește sensibilitatea la durere, așa că o femeie care știe la ce să se aștepte și vine mai liniștită simte, de regulă, mai puțin.

Cât de mare este doza de radiații

Doza unei mamografii de screening, cu două imagini pentru fiecare sân, este în jur de 0,4 milisievert. Pentru comparație, fiecare dintre noi primește din mediul natural, în fiecare an, în jur de 2–3 milisievert. O mamografie înseamnă, deci, cam cât primim în mod natural în aproximativ două luni de viață obișnuită.

Riscul legat de această doză este foarte mic, mai ales după 40 de ani, și este mult depășit de beneficiul depistării timpurii la femeile pentru care mamografia este indicată. De aceea, sub 40 de ani și fără un motiv anume, preferăm de obicei ecografia.

Mamografia 3D: tomosinteza

Multe centre fac astăzi și tomosinteză, numită popular mamografie 3D. Aparatul face mai multe imagini din unghiuri ușor diferite, iar computerul reconstruiește sânul în felii subțiri. Astfel, structurile nu se mai suprapun, iar leziunile mici se văd mai ușor, mai ales în sânii denși.

Un studiu american publicat în JAMA în 2014 de Sarah Friedewald și colegii săi, cu aproape 455.000 de examinări, a arătat că adăugarea tomosintezei a crescut numărul de cancere depistate și, în același timp, a scăzut numărul rechemărilor pentru investigații suplimentare.

Dacă ai implanturi mamare

Mamografia se poate face și cu implanturi. Tehnicianul folosește, pe lângă imaginile obișnuite, câteva imagini speciale în care implantul este împins ușor spre peretele toracic, iar țesutul sânului este tras înainte, ca să se vadă cât mai mult din el. Compresia se face cu grijă, iar riscul de a afecta implantul este foarte mic. Spune întotdeauna, de la programare, că ai implanturi, ce tip sunt și de când. Uneori, ecografia sau RMN-ul completează mamografia, mai ales dacă se urmărește și integritatea implantului.

După mamografie

Poți reveni imediat la activitățile obișnuite. Unele femei au sânii puțin sensibili câteva ore după compresie, dar asta trece de la sine. Întreabă, înainte să pleci, când și cum vei primi rezultatul și cine ți-l explică. Dacă primești rezultatul scris fără explicații, nu ezita să ceri o discuție cu medicul — un termen neînțeles poate să te îngrijoreze degeaba zile întregi.

Cum citești rezultatul: categoria BI-RADS

Rezultatul mamografiei se încheie, de obicei, cu o categorie BI-RADS, un sistem internațional creat de Colegiul American de Radiologie ca toți radiologii să vorbească aceeași limbă. Iată ce înseamnă fiecare:

• BI-RADS 0: evaluare incompletă. Este nevoie de imagini suplimentare, de o ecografie sau de comparația cu investigațiile vechi. Nu înseamnă că s-a găsit ceva grav.
• BI-RADS 1: negativ, nimic de semnalat.
• BI-RADS 2: modificări benigne, de exemplu chisturi simple sau calcificări benigne. Rămâi la controlul obișnuit.
• BI-RADS 3: probabil benign, cu o probabilitate de malignitate de cel mult 2%. Se recomandă de obicei un control mai apropiat, de exemplu la 6 luni.
• BI-RADS 4: suspect, cu subcategoriile 4A, 4B și 4C, în ordinea crescătoare a suspiciunii. Se recomandă biopsia. Multe dintre aceste biopsii, mai ales în categoria 4A, au rezultat benign.
• BI-RADS 5: foarte sugestiv pentru malignitate. Biopsia este necesară.
• BI-RADS 6: malignitate deja confirmată prin biopsie, de exemplu înaintea tratamentului.

Pe rezultat mai apare densitatea sânului, notată cu literele A–D: de la A, un sân format mai ales din țesut grăsos, până la D, un sân extrem de dens. Cu cât sânul este mai dens, cu atât e mai probabil să recomandăm și o ecografie, pentru că țesutul dens poate ascunde leziuni mici pe mamografie.

Dacă ești rechemată

O rechemare pentru imagini suplimentare este frecventă, mai ales la prima mamografie, când nu există imagini anterioare pentru comparație. Cele mai multe rechemări se termină cu vestea că totul este în regulă. Știu că zilele până atunci sunt grele. Ajută să ceri de la început o dată precisă pentru investigațiile suplimentare și să nu cauți singură răspunsuri pe internet între timp.

Ce iei cu tine acasă

Mamografia nu este o probă de curaj. Este un gest de grijă, de câteva minute, care ne permite să găsim problemele atunci când sunt cel mai ușor de tratat. Cu cât știi mai bine ce urmează, cu atât e mai ușor. Iar dacă ai o întrebare pe care nu ai îndrăznit s-o pui, pune-o — fie mie, fie medicului care îți face investigația.

Surse

1. American College of Radiology. ACR BI-RADS Atlas: Breast Imaging Reporting and Data System. 5th ed. Reston, VA: American College of Radiology; 2013.
2. Friedewald SM, Rafferty EA, Rose SL, et al. Breast cancer screening using tomosynthesis in combination with digital mammography. JAMA. 2014;311(24):2499–2507.
3. Lauby-Secretan B, Scoccianti C, Loomis D, et al. Breast-cancer screening — viewpoint of the IARC Working Group. New England Journal of Medicine. 2015;372(24):2353–2358.
4. Hendrick RE. Radiation doses and cancer risks from breast imaging studies. Radiology. 2010;257(1):246–253.